facebook
youtube

Pluta de pescuit si pescuitul la pluta. Modele de plute de pescuit



In pescuitul stationar trebuia, desigur, sa vina si vremea unui articol despre plute. A venit. Nu ne vom pierde in teorii despre ele, ci vom prezenta citeva dintre preferintele unor campioni. Forme, culori si materiale de plute de stationar vi se vor infatisa succint in fata ochilor. Cititi-le repede acum si visati-le-alene in noptile de ger care urmeaza, asa cum ni le-a lasat Dumnezeu: saltate, duse, curentate, bagate, ridicate, trase, scufundate, luate, tacanite si tremurate de toti pestii din lume.

tipuri_de_plute_jpg_99d42aa.jpg

Cativa domni si plutele cu care sunt dusi

Plutele care urmeaza sunt destinate oricarui pescuit la fix si, pentru cine are, la rubezian. Plutele pentru pescuitul la distanta, cu lanseta si mulineta, vor face subiectul altor articole. Si inca ceva: plutele despre care vom vorbi NU sunt plute de competitie. Nu exista „plute de competitie”. Exista plute bune si plute proaste. Sau, mai exact, exista plute potrivite si plute nepotrivite. In rest, ca le folosim in meciuri de pescuit sau nu, e, cum s-ar zice, partea a doua.


Plute: anatomie in patru cuvint
Ca sa fie clar despre ce vorbim, iata termenii prin care descriem partile unei plute: antena, corpul, chila si ochetul de fixare.

Il mai tineti minte pe campionul maghiar Barna Szilard? Vi l-am prezentat in august si septembrie, intr-un pescuit la crap pe care l-a facut cu domnul Dorel Harsan. Nu mai reiau CV-ul lui, va reamintesc doar ca este un excelent pescar de echipa: cu Tubertini Maros Mix din Mako este de patru ori campion si de opt ori vicecampion al Ungariei. Iata preferintele sale in materie de plute.

 

Pluta 1 – pentru apa perfect statatoare, fara curent, fara vant
- chila este din fibra de carbon

Pluta 2 – pentru ape statatoare, in conditii de vant, unele dintre preferatele lui Szilard sunt modelele din imagine, cu ochetul fixat pe antena. Pluta se echilibreaza in asa fel incat ochetul sa stea la nivelul apei

Pluta 3 – despre pluta aceasta, Szilard isi aminteste un lucru care va va uimi. La o finala pe echipe la Velence (citeste “velente”), trasaturile platicilor erau atat de fine, incat el si membrii echipei sale au reglat plutele cum sunt cele din imagine in asa fel incat antenele lor sa stea numai 2 mm deasupra apei. Muscaturile se produceau in cursul coborarii liniei prin straturile de apa. Cand nu aveau muscatura, pluta se aseza, evident, cu cei 2 mm de antena la suprafata. Pescarii nu asteptau, ci ridicau linia si o repuneau imediat inapoi. Cand platicile apucau momeala, coborarea antenei se oprea. Urma imediat inteparea. Evident, totul se petrecea pescuind cu rubezian. Cu fir direct de 0,06 mm, cu carlig de 20, cu o larva de namol.

pluta TessePluta 4 – iata o pluta Tesse (citeste “tes”). Francezul Robert Tesse a fost triplu campion mondial. Una dintre editiile de Mondiale castigate a fost chiar cea de la Galati, de pe Dunare, din 1965. Modelul din imagine a fost creat de el. Szilard il foloseste numai cand pescuieste la fix si il regleaza in asa fel incat suprafata plata pe care e fixata antena sa stea sub nivelul apei. Astfel, pluta devine un excelent semnalizator al muscaturilor prin ridicare. In plus, pentru ca se verticalizeaza mai lent decat alte modele, aceasta pluta semnalizeaza optim si trasaturile “in cadere”: lestul nu mai ajunge la capatul traseului si pluta ramane inclinata. Urmeaza inteparea. E una dintre plutele preferate ale multor pescari de obleti, dar face treaba buna la orice peste, in conditii de relativa acalmie, fara valuri pe suprafata apei si fara sa fie nevoie de retineri ale plutei in curent.

Pluta 5 – o pluta cu corp compact, stabila in conditii de pescuit pe rau. In 2000, fetita de 12 ani (pe atunci) a lui Szilard a devenit campioana mondiala la Mondialele de juniori din Italia, desfasurate la Pisa, pe raul Arno. Cum? Pescuind cu acest model de flotor, cu fir de 0,18 si cu carlig de 16, si prinzand carasi si somni mari americani. Szilard isi aminteste ca, in mansa I, fetita trasese la sorti un stand cu apa ceva mai mica decat era in general. Cu toate acestea, nada trebuia aruncata in sus, ca sa loveasca apa cat mai tare. Pestii erau atat de obisnuiti cu nadirea, incat veneau imediat la zgomotul produs de caderea bulgarilor.

Pluta 6 – un model de pluta plata de mica portanta (0,3 – 2 g). Szilard il foloseste pe balti mari, animate de curenti de apa, sau pe canale cu curent lent. Se foloseste intr-un pescuit cu linia tinuta pe loc. De multe ori, pestii (platica, in primul rand) prefera o momeala nemiscata uneia duse de curent.
- chila este din otel

Pluta 7 – celebrul model Cralusso Torpedo. Vi l-am mai prezentat in numarul din octombrie al revistei, cand v-am scris despre Europenele de la Madunice. Aceste Cralusso sunt utile pe raurile cu curenti tari. Exista doua variante de utilizare: fie cu linia perfect blocata in curent, caz in care pluta se incarca si cu „umarul” de celuloid pe care il vedeti in imagine, fie cu linia retinuta partial, caz in care „umarul” de celuloid nu mai e necesar, iar linia e lasata sa coboare franat in curent, maniera in care momeala „curge” pe substrat mai lent decat viteza curentului. Este singura pluta dintre cele prezentate aici cu care nu se poate pescui decat la rubezian.

Nu alegeti antenele orbeste

In general (dar nu obligatoriu), antenele plutelor sunt inlocuibile. Asta inseamna ca ne putem alege culoarea antenei, atentie!, in functie de culoarea fundalului pe care ea il are in spate in timp ce pescuim. Avem nevoie de un contrast vizual intre culoarea antenei si culoarea fundalului. Altfel, pescuitul devine obositor pentru ochi. Nu intotdeauna rosul fluo este cea mai buna optiune. Pe un fond verde, dat de un mal inalt sau de un deal de pe malul opus, e mai vizibila o antena galbena sau una alba. Pe fondul alb stralucitor al suprafetei unei ape, e mai vizibila o antena neagra.

Ce este o pluta buna?
E imposibil de definit asa ceva. Am zice ca prima ei calitate este sa nu se duca de una singura la fund, dar asta e o gluma, desigur. O pluta buna este cea potrivita pescuitului pe care vrei sa il faci. Adica are forma, portanta si sensibilitatea necesare scopului pentru care o folosesti. Si cum aceste scopuri sunt numeroase, rezulta ca si plutele adecvate lor sunt numeroase. Tot ce va indemn este sa nu cumparati plute pe care nu este inscrisa valoarea in grame a portantei. E o cerinta elementara care va face pescuitul mai inteligent.

Cine face plute bune?
Cel mai bun renume il au in Europa constructorii italieni. Nume ca Bacci, Milo, Trabucco, Triana, Maver, Ignesti, Valmoretti, Colmic s.a. sunt deja clasice nu numai in zona continentala a Europei, ci si in Marea Britanie. La ora actuala, produse de calitate propun si alte firme. De la Sensas la Browning si de la DAM la Perfect (in Polonia), firme mai mari sau mai mici sunt prezente pe piata cu produse pentru toate gusturile. In Romania, sunt de gasit si produse semnate Gipo, dar si creatii ale unor pasionati producatori independenti, cum sunt Florin Aschioapei sau Dady Draghicescu.

Un japonez i-a scapat pe pescari de oculist (iar oculistul s-o fi suparat)
S-ar cuveni ca lumea pescuitului sa ridice statui urmatorilor subiecti: biata rama, saracul vierme si doctorul in stiinte Hiroaki Tanaka. Pescar pasionat, Tanaka pescuieste si la pluta, desi te poti intreba cum naiba vede bietul om antena ei, din moment ce abia mijeste ochii. Trecand, totusi, impasibil peste glumitele seci si rasuflate despre asiatici, Tanaka s-a tinut de carte si a ajuns biolog si doctor in informatica aplicata in stiintele biologice. Pe la sfarsitul anilor ’90, punandu-si mintea si cu plutele, si cu pescarii, el adus lucrurile pe calea buna a ratiunii. Despre ce este vorba? Pana la el, pescarii jurau ca antenele din metal subtire sunt cele mai sensibile antene de pe planeta. Asta nu era o problema, daca respectivele antene se vedeau bine. Enervant era ca nu se vedeau bine. Cu cat te duceai cu ele mai in larg, cu atat trebuia sa te holbezi mai tare ca sa le vezi. Tanaka a spus: sunteti niste fraieri. Bine, atat m-a dus pe mine mintea sa exprim sintetic ceea ce el a exprimat, evident, mai inteligent. In baza principiului lui Arhimede, in special, dar si a altor calcule fizico-matematice, Tanaka a formulat urmatoarea concluzie (bagati-o bine in cap): tot ce conteaza pentru sensibilitatea unei antene este diametrul ei, grosimea ei, daca vreti, si nu materialul din care este construita. Asa ca antenele din plastic fluo subtire, foarte vizibile, minunat de vizibile, inlocuiesc astazi cu succes pe cele din metal.


Bob Nudd da la crap
In amenajarile de pescuit populate cu crapi, pescarii britanici obisnuiesc sa ii aduca si sa ii pescuiasca intre ape, aproape de suprafata, la adancimi de 30 cm – 1 m. Cvadruplul campion mondial Bob Nudd foloseste pentru asemenea situatii pluta de balsa din fotografie, cu portanta de aproximativ 0,20 g. Importanta la acest model este antena relativ masiva in raport cu corpul, lucru care permite utilizarea unor momeli voluminoase, tipice pentru crap: porumb fiert, pelete, paste s.a.

Si Ferruccio Gabba da la crap
Ultima mare victorie a italianului este bronzul castigat la Europenele din acest an de la Madunice. Pentru carpodromurile italiene, preferatele lui Gabba sunt plutele din fotografie. Pentru pescuitul in suprafata, modelul lui preferat este cel din stanga, cu portante de 0,10 – 0,50 g. Cele doua din mijloc merg pana la 1 g si sunt modele cu fir interior, cu folosinta generala, de la pescuitul intre ape, la cel pe substrat. Pluta din dreapta are chila de otel si e folosita de campionul italian numai cand pescuieste pe fundul apei.

Biluta nu iarta
Cu bila de polistiren din imagine, in septembrie anul acesta, intr-un concurs de cinci ore pe o amenajare britanica pentru pescuit, englezul Martin Holmes a prins nu mai putin de 59 kg de albitura: babusca si vaduvita. Omul a dat numai in suprafata, sub 13 m de rubezian la inceput, apoi sub 11 m, cu casteri (pupe de viermi de musca). Linia nu are plumbaj si v-o prezint ca pe o curiozitate menita sa va faca si sa zambiti, dar si sa acceptati ca limitele tehnicii in pescuitul stationar sunt nebanuit de mari. Pana la urma, nu cu ce dai conteaza (in limitele legii si ale bunului simt, totusi), ci cat si ce prinzi.

VN:F [1.9.10_1130]
Rating: -1 (din 1 voturi)

 Printeaza acest articol

Tags: , , , , , ,

Nu exista articole similare.

Adauga un comentariu

Loading...


Loading...