Multi ii spun feeder (citeste “fidar”). Unii ii zic cosulet. La fel de bine i se spune si naditor. E o inventie atit de ingenioasa si de eficienta, incit e pacat de pacat sa nu o includeti in arsenalul vostru tehnic. Va va deschide ochii asupra ei Adi Petrisor, un pescar de competitie din Arad, pentru care nu-i viermus cum este rima, si nici pluta ca si cosuletul nu-i. Pe feeder-ul lui ca nu va minte! Nikon-ul meu e martor.
Un pescuit cu naditor
Adi m-a invitat la un pescuit de scobar la 3 km in aval de Arad, in zona padurii Ceala, pe un Mures umflat de ploi, maro ca un hamster si antipatic ca un pit-bull. Ii spun ca nu suport raurile tulburi si ca ma-ntorc la Timisoara. Mai bine te faceai stewardesa, imi zice, si imi pune in brate o cutie cu rame, ca sa-mi revin.
Incepem cu nada. Adi amesteca 1 kg de Maros-Mix XXL Dever (care, in maghiara, inseamna “platica”) cu 1kg Timar (un alt produs maghiar) pentru crap. Rezultatul este o compozitie dulce, cu granulatie mediu-mare, perfecta pentru cardurile interminabile de scobar de aici. V-ati fi asteptat la o nada speciala de scobar? Nu e obligatoriu. O nada buna pentru alt tip de peste isi poate face foarte bine treaba si la scobar.
Pana se inmoaie nada, sa vedem montajul. Avem de a face cu un feeder deschis, care seamana cu o micuta cusca. Englezii chiar asa ii si zic: cage – feeder (“feeder cusca”). Adi a ales un model de 35 g, o varianta medie de greutate. Naditorul este fixat pe un tub negru, menit sa evite incalcirea liniei dupa lansare. Tubul este preluat din arsenalul carpistilor, culiseaza liber pe firul principal si se numeste antitangle (“antiincurcare, antiincalcire” – citeste “antitengl”). Urmeaza un vartej obisnuit si struna. Mica perla de cauciuc negru pe care o vedeti peste ochiul din dreapta al vartejului e menita sa amortizeze contactul dintre capatul de plastic al antitangle – ului si vartej. Fir principal: 0,17 mm. Struna: 0,12 mm, 40 cm lungime. Carlig de 16.
Pentru incarcare, feeder-ul se introduce in nada si se preseaza in el, cu doua degete, amestecul. Presati bine, dar nu foarte tare. Nada trebuie sa se desfaca pe fundul apei, nu sa ramana lipita de feeder. Pe carlig, o bucata de rama rosie. Intotdeauna, ordinea de incarcare este aceasta: intai carligul, apoi naditorul.
Lanseta de care se serveste Adi este un model medium-heavy, adica unul de putere medie spre mare. Nu are nevoie (aici) de un model mai tare, pentru ca nici distantele la care pescuieste nu sunt foarte mari, si nici pestii asteptati nu sunt bestii. Lansetele bune pentru pescuit la grund, la fel ca si cele destinate crapului mare, nu sunt telescopice, ci din segmente mufabile. Caracteristic le este varful colorat semnalizator. Lansetele de calitate sunt livrate cu un set de 2-3 varfuri colorate, de tarii diferite: mai moi pentru balta, mai tari pentru rau.
In engleza, aceste varfuri se numesc quiver – tip (citeste “chivar tip”), de la quiver – tremur, freamat, tremurat, si tip – varf. Greseala pe care pescarii romani incep sa o faca, este ca denumesc aceasta lanseta feeder. Or feeder-ul e naditorul (de la to feed – a hrani), nu lanseta. Tot ce-mi doresc este ca eroarea care a proliferat in materie de lansete de Sheffield, ajunse sa fie numite match-uri numai pentru ca pe majoritatea lor era scris cuvantul match (care inseamna “competitie”), sa nu se repete la lansetele pentru feeder.
Adi lanseaza montura la cca. 40 m. Imediat, pe locul pe care a aterizat naditorul, trimite cu prastia cativa bulgari de nada, ca sa atraga pestii mai repede. Remarcati pozitia lansetei: pentru ca firul sa fie impins de cat mai putina apa, varful lansetei este indreptat in sus. Lanseta se sprijina pe un suport special. Pe balta, se face invers: varful sta cat mai aproape de apa (pentru ca 
firul sa nu fie deranjat de vant), cu lanseta asezata paralel cu malul.
Trasaturile sunt ferme. Quiver-ul se agita, se smuceste, se indoaie. In mana se simt trasaturi rapide si seci. Scobari mici, la 20 cm, incep sa faca partie spre juvelnic.
Va vine sa credeti ca, la 40 m distanta, unde e vadul nadit, adancimea este de trei sferturi de metru? Adi imi spusese asta mai devreme, si mi-o confirma o intamplare cu o barca cu motor ancorata prost si tarata lent de Mures. Barca s-a proptit chiar in vadul nostru, iar un pescar (nu proprietarul) a intrat in apa ca sa o aduca la mal. Prin alte parti, plutea candva o moara pe Siret. Pe aici, pluteste un motor de mii de euroi. Chiar si Romanica, inca pluteste.
Practic, noi pescuim pe o plaja acoperita acum de Mures. La cat scobar scoate Adi, intuim tone de peste inghesuite in apa mica. Silviu, un prieten al lui Adi, sparge sirul de scobarei cu un somotei. Tot la feeder, si tot cu rama rosie. Il pozam pentru voi si nici nu-l mai punem in juvelnic, pentru poza finala.
43 de scobari in 3 ore si jumatate de pescuit. Nu am avut azi noroc de peste mare, in schimb am avut activitate: trasaturi, rateuri, peste. Cele 2 kg de nada, prezentate la inceput, nu au ajuns. A mai fost nevoie, dupa vreo 2 ore, de inca 1 kg de Timar. In final, ii smulg lui Adi promisiunea ca, atunci cand Muresul se calmeaza, ma duce intr-un loc de mreana si platica.
Plecam cum cred ca pleaca betivii de la birt: in al noualea cer, trosniti bine de obiectul patimii lor, ei de tuici si noi de ape, solzi si mirosuri tari de nade. Chiar asa, trosnit cum sunt, n-am cum sa ignor jegul epocal care insoteste malul Muresului, pana la intrarea in oras. E un fel de deponeu improvizat acolo, o intalnire puturoasa intre gunoaie, dejectii si focuri mocnind, la marginile carora palpita tiganiada. Dupa ce ma fac stewardesa, il invit aici, la o plimbare cu Dacia mea, pe primarul Aradului.
Adi Petrisor
- 24 de ani
- absolvent al Facultatii de Zootehnie – Piscicultura din Timisoara
- membru al redutabilei echipe de stationar a Aradului, cu care a
cucerit doua titluri de campion si doua de vicecampion national
Britanicii n-au greturi
Pescarii englezi nu au nici o problema cu pescuitul la grund: in absolut toate meciurile lor, de la cele oficiale la cele private, tehnicile de pescuit greu pe fundul apei sunt permise. Respectand, evident, regula “un singur bat”: doar un bat pescuieste. Celelalte, oricate, sunt de rezerva. In timp ce organizatorii continentali de concursuri fac alergie la ideea de mai mult din 10% din lestul liniei de pluta pe fundul apei (limita stipulata in regulamentul de competitii al FIPS), pescarii britanici pescuiesc de decenii, deja, la grund in concursuri. Gratie lor, stim acum ca mitul grundului care aduce numai pesti mari si garanteaza victoria este fals. Tehnicile cu quiver nu sunt infailibile. Ele sunt eficiente in unele locuri, in timp ce in altele sunt evitate. Poti castiga cu ele, dupa cum, in alte imprejurari, poti da chix. Pana la urma, campionatele si meciurile din Anglia ii obliga pe pescari sa devina polivalenti: ii obliga sa “citeasca” temeinic apa si sa aleaga metoda potrivita la locul potrivit. Intre rubezian (fara limita de lungime), fix, Sheffield si quiver, englezii au mereu de ales.
Quiver versus waggler
In principiu, pentru un pescar britanic, pescuitul cu pluta mai departe de 30 – 40 m de mal este usor stupizel: controlul liniei e egal cu zero (linia e la cheremul tuturor curentilor de apa), precizia la nadire este discutabila. Orice pescar englez ar trece, in aceste conditii, la quiver. In competitiile europene, insa, regulamentul interzice aceasta tehnica. Motiv pentru care continentalii, in frunte cu pescarii italieni, au perfectionat la maximum pescuitul cu wagglere grele lestate (15 – 30 g), la distante neverosimile: 50 – 70 m.
Tipuri de feeder
Sa fie clar: pescuitul cu feeder este o inventie engleza.
Tot arsenalul (impresionant, de altfel) de naditoare existent la ora actuala poate fi impartit in doua mari si simple categorii:
- naditoare inchise, in peretii carora sunt practicate orificii sau fante de diverse marimi. Sunt modele indicate pentru nadirea cu viermi
- naditoare deschise, lipsite total sau partial de pereti laterali. Sunt concepute pentru nadirea cu nade din fainuri, in amestec (sau nu) cu momeala: viermi, casteri, porumb, canepa fiarta etc.
Printeaza acest articol
Tags: balta, la feeder pe mures, pescuit feeder, pescuit feeder rau, pescuit mures, pescuit scobar, scobar
Buna prezentare se vede ca sinteti meseriasi,buna si aia cu Falca dar nu cred ca reusiti asta nu prea iese pe malul muresului decit la sindrofi .
frumoase poze buna treaba cu somotelul ala, am crezut ca o sa il tineti
Stimate domn Petisor,va asigur pe aceasta cale ca,pescuiesc la ,,feeder,,de foarte multi ani.Cei drept noi ii spuneam momitor sau ,,momiie,, ,daca introduceam citeva cirlige legate cu ata de operatie in nada de pe arc.Asta de prin anii,,70,,.Nu stiu de cind folosesc altii acest sistem, dar tin minte ca pescarii mai in virsta deja il foloseau.
Feder in limba germana este ARC(articulat, die feder)Voi de la Arad ar trebui sa stiti chestia asta mai bine ca altii! La inceput, acum vreo 40~50 de ani, a fost arcul momitor,iar apoi au aparut momitoarele sub forma de tub inchis, tub deschis, cosulet cu fund si cosulet fara fund. Va doresc un an bogat la toti !
Stie careva cum e cu permisele anul acesta (2012)?
Cu permisul de pescuit,cel putin la Iasi,daca ai permis A.G.V.S.P.se parcurg umatoarele etape;
Se vizeaza la asocitie{dai banii}.Asociatia face copii dupa buletin si permis si cu acestea mergi la
as.Prieteni Pescari,care elibereaza o dovada de mediu,apoiPol.Fr.cu adv. de la aceasta,la punctul deFr.PermisulA.N.A.P.A valbil deocmdata.Cncluzia,de
ce simplu,daca se poate complicat.
Mersi frumos pentru prezentare, si eu vreau sa ma apuc sa pescuiesc folosind acest stil . Fir intins pe viitor