facebook
youtube

Nada de pescuit. Cum sa faci nada de pescuit stationar



Cei care aleg sa-si realizeze singuri nada de pescuit trebuie sa stie sa aleaga compozitia componentelor in concordanta cu modalitatea de pescuit, cu structura substratului, existenta curentului, adancimea apei, specia cautata, abundenta acesteia si nivelul la care pestii stationeaza.

mecanica_nadei_de_pescuit_cc22669.jpg

Criteriile de concepere ale unei nade

Pentru a face retete valabile, trebuie sa cunoastem caracteristicile principalelor componente de nadire, pentru a le putea asocia in modul cel mai eficient. Fara a intelege modul de actiune si rolul fiecarei componente din nada, riscam sa facem retete la intåmplare, fara nicio legatura cu conditiile de pescuit si cu rezultate absolut aleatoare.

Nadirea este esentiala la pescuitul stationar, pentru a aduce si mentine pestii la locul de pescuit. Chiar daca nada semnifica pentru pesti hrana si exercita atractie vizuala, olfactiva si gustativa, este evident ca modul de preparare si compozitia sunt criterii esentiale ale succesului. Ceea ce conteaza cånd concepem o nada este compozitia, care trebuie sa fie in concordanta cu conditiile de pescuit si modalitatea de hidratare si compactare a bulgarilor de nada, care determina modul de comportare a nadei odata ajunsa in apa.

Compozitia nadei

Eficienta unei nade depinde mai mult de compozitie si de efectul mecanic al acesteia, care trebuie sa fie adaptate conditiilor specifice de pescuit, decåt de caracteristici de gust sau de culoare. Nu sunt rare situatiile cånd nade cu compozitii foarte diferite, asociate unor stiluri de pescuit diferite, pot duce la rezultate apropiate.
Pescarul nu trebuie sa-si adapteze stilul de pescuit la efectul mecanic al nadei, ci trebuie sa aleaga compozitia si modul de preparare, astfel incåt nada sa se potriveasca stilului de pescuit folosit.

Pentru a stapåni fazele de realizare a nadei, trebuie sa cunoastem cåteva reguli de baza. Este esential sa tinem cont de valoarea nutritiva, de puterea colanta a componentelor nadei si de speciile cautate. Rolul nadei este de a atrage, a stimula pestii sa se hraneasca si a-i mentine la locul de pescuit pe toata durata partidei. Deci aspectul nutritiv al compozitiei este esential. Pe de alta parte, pestii nu vor putea gasi nada, daca aceasta nu se desface si nu „lucreaza” acolo unde se afla acestia. De aici importanta efectului mecanic al nadei.

O nada eficienta este simpla. O nada formata din multe componente va pune probleme de compatibilitate intre aceste componente si va influenta mecanica nadei. Cu cat nada e mai simpla, cu atåt pescarul poate sa inteleaga mai repede ce trebuie sa schimbe pentru a se adapta la situatia din teren.

Din punct de vedere al efectului mecanic, o nada este compusa din trei categorii de produse: colante, dispersante si neutre. Jonglånd cu proportiile celor trei categorii, ne putem adapta tuturor situatiilor intålnite. Astfel, este posibil ca aceeasi reteta de nada sa fie folosita modificånd proportia componentelor in situatii foarte diferite. Scopul esential este sa gasim echilibrul nutritiv si efectul mecanic dorit pentru conditiile respective de pescuit. Retetele bune nu se obtin usor. Ele sunt rezultatul a zeci de incercari, de testare a componentelor si proportiilor. Exista si un aspect psihologic deloc de neglijat. Un pescar care cunoaste perfect reteta de nada este increzator si se poate concentra exclusiv asupra pescuitului, fara sa se intrebe in permanenta daca nada lucreaza suficient sau daca este prea bogata sau saraca in nutrienti. Este de asemenea esential sa stim, tot prin experimentare, de cåt timp este nevoie pentru desfacerea nadei, in functie si de gradul ei de umectare si de compactare. In acest fel, pescarul intelege reactiile pestilor si stie daca si cånd este nevoie sa nadeasca de intretinere.
Aceeasi compozitie de nada poate sa lucreze in diferite moduri functie de modalitatea si nivelul de hidratare si compactare.

Efectul mecanic
Prin efect mecanic se intelege modalitatea prin care nada lucreaza, odata ajunsa in apa. In functie de compozitie si de puterea sa colanta, efectul mecanic poate fi nul, in cazul nadelor de substrat inerte. Efectul mecanic puternic se manifesta atunci cånd nada lucreaza, sifoneaza, existånd o permanenta circulatie a componentelor in masa apei, atåt pe verticala, cåt si pe orizontala. Spunem ca o nada lucreaza sau sifoneaza atunci cånd particulele desfacute din bulgarele de nada se deplaseaza pe verticala sau orizontala. Cånd se urmareste activitatea verticala a nadei, se vor folosi fainuri care absorb multa apa, cum sunt pesmetul si faina de biscuiti, sau produse uleioase, cum sunt semintele de cånepa sau de in. Efectul mecanic puternic pe verticala al nadei este urmarit, de obicei, in cazul in care cautam pesti de talie mica-medie, care in general inoata intre ape. In ceea ce priveste efectul mecanic pe orizontala al nadei, este cautat la pescuitul pestilor de talie mare, in canale. Malaiul este una din principalele componente care determina un efect mecanic pe orizontala al nadei.

Dintre produsele colante enumeram: PV1 (proteina vegetala de calitatea I-a cu continut ridicat de melasa, folosit in zootehnie la hrana vitelor), baby corn (faina obtinuta din prelucrarea germenilor de porumb), TTX (turta obtinuta prin presarea la cald a germenilor de porumb pentru obtinerea uleiului), faina de arahide, mamaliga amestecta in nada, faina de peste, miez de påine, oua sau praf de oua, melasa, faina de soia.
Principalele produse neutre sunt: pesmetul alb, pesmetul rosu, faina de biscuiti simpli, srotul de floarea soarelui, cu continut redus de ulei, pamånt „de Somme”.

Functia principala a produselor dispersante consta accelerarea dezagregarii bulgarelui de nada.
Cela mai folosite produse dispersante sunt: cånepa fiarta si råsnita, coco belge (miez de nuca de cocos ras si prajit), malai, taråte de gråu, sare, fulgi de cartofi, boabe si seminte in nada, nada vie amestecata in nada.
Fiecare componenta disperseaza nada intr-un mod caracteristic. Miezul de cånepa råsnit si prajit se umfla cu apa instantaneu si determina desfacerea bulgarelui de nada. Cånepa are un continut bogat de ulei care se ridica la suprafata. Malaiul este un produs care nu se hidrateaza si reduce efectul colant al celorlalte componente din nada. Actiunea acestor componente determina aparitia unor bule de aer la suprafata apei, datorate eliberarii bruste a aerului prins in bulgarii de nada la compactarea acestora. Din aceasta cauza spunem ca nada sifoneaza, lucreaza. Este evident ca acest efect este indisolubil legat de modul de compactare a bulgarilor de nada si de marimea acestora. Cu cåt bulgarii sunt mai mari, cu atåt se vor desface mai repede. Cu cåt bulgarele va fi mai mare, va fi mai putin stråns, indiferent de marimea palmelor pescarului. Pescarii de competitie prefera sa compacteze diferit bulgarii de nada din nadirea de apel, in special pe ape statatoare. In acest fel, sunt siguri ca o parte din nada va incepe sa lucreze imediat, eliberånd nada vie si particule vegetale si atragånd imediat atentia pestilor.

graficul componentelorProportia intre componente
Dupa stabilirea caracteristicilor componentelor nadei, este util sa identificam proportia folosirii diferitelor categorii de ingrediente, pentru a obtine o nada adaptata conditiilor de pescuit alese. Cum fiecare loc de pescuit are caracteristici diferite de adåncime, curent, tip de substrat, putem stabili cåteva exemple generale, care permit pescarilor sa se ghideze in stabilirea proportiei diferitelor componente de nadire.

Apa statatoare

Adancime redusa (mai putin de 1m): 50% componente dispersante, 30% componente neutre, 20% componente colante;
Adancime medie (1-2,5 m): 40% componente dispersante, 35% componente neutre, 25% componente colante;
Adancime mare (peste 3m): 30% componente dispersante, 40% componente neutre, 30% componente colante;

Ape curgatoare, curent lent

Adancime redusa: 30% componente dispersante, 40% componente neutre, 30% componente colante;
Adancime medie: 25% componente dispersante, 40% componente neutre, 35% componente colante;
Adancime mare: 25% componente dispersante, 35% componente neutre, 40% componente colante;

Apa curgatoare, curent rapid

Adancime redusa (mai putin de 1m): 25% componente dispersante, 30% componente neutre, 45% componente colante;
Adancime medie (1-2,5 m): 20% componente dispersante, 25% componente neutre, 55% componente colante;
Adancime mare (peste 3m): 20% componente dispersante, 20% componente neutre, 60% componente colante;
Un rol important in modul cum nada se comporta il constituie gradul de inmuiere al nadei. Un amestec inmuiat normal va reactiona diferit comparativ cu acelasi amestec umectat in exces. Cu cat fainurile dintr-o nada vor fi mai hidratate cu atat nada va lucra mai putin odata ajunsa in apa.

Este evident ca vom avea tot interesul sa folosim o nada care se desface rapid intr-o apa cu substrat malos si o nada mult mai colanta in conditii de curent.

Cum pescuitul nu este o stiinta exacta nici in cazul nadei nu putem spune ca exista reguli imuabile. Pentru a avea succes este obligatoriu sa ne pliem pe dorintele pestilor pentru ca va fi greu, daca nu imposibil sa le impunem solutia noastra.

Ordonarea componentelor de nadire dupa capacitatea colanta

Componente colante Componente neutre Componente dispersante
Oua sau praf de oua
Mamaliga
Miez de paine
Faina de arahide
Faina de soia
PV1
TTX
Baby corn
Faina de peste
Biscuiti dulci
Srot de floarea soarelui
Biscuiti simpli
Pesmet alb
Pesmet rosu
Canepa
Coco belge
Tarate de grau
Malai
VN:F [1.9.10_1130]
Rating: +4 (din 4 voturi)

 Printeaza acest articol

Tags: , , , ,

Articole similare:

  1. Reteta de nada de pescuit stationar. Nada cu paste Barilla 47
  2. Nada si nadirea vadurilor de pescuit in pescuitul stationar
  3. Nada in pescuitul stationar. Prepararea si utilizarea nadei de pescuit

Adauga un comentariu

Loading...


Loading...