facebook
youtube

Rularea mixurilor de boilies – sfaturile lui Ciprian Dudila



Prepararea şi rulatul boiliesurilor este o muncă nu tocmai uşoară, însă, pentru pescarii de crap poate fi una plăcută. Asta dacă totul merge bine şi nu intervin probleme neprevăzute, cum se întâmplă de multe ori.

Mixul alaturi de partea lichida

Mixul alaturi de partea lichida

De câte ori nu s-a întâmplat ca mixul să nu se ruleze, boiliesurile să nu fie perfect rotunde sau să se lipească de masa de rulat, coca să iasă greu din pistol şi câte şi mai câte probleme pot apărea, care nu fac alceva decât să ne îngreuneze munca şi să creeze o stare de nervozitate care poate duce la compromiterea totală a boiliesurilor.

În articolul de faţă, aş vrea să tratez câteva din aceste dificultăţi ce apar în procesul de producţie al boiliesurilor, cauza lor şi ce se poate face pentru a remedia situaţia.

De la bun început, vreau să precizez că se va face referire la mixuri gata făcute, construirea unui mix propriu, din diferite ingrediente, fiind o treabă mult mai complexă ce nu poate fi tratată în câteva rânduri. Mixurile de boilies ce se găsesc pe piaţă au fost testate în prealabil şi vor putea fi rulate (mai mult sau mai puţin uşor).

Să începem cu câteva chestiuni generale, care se referă atât la boiliesurile tari (fierte), cât şi la cele solubile. Fiecare mix este diferit în felul său şi are nevoie de o cantitate variabilă de parte lichidă pentru a forma o cocă ideală (nici prea tare nici foarte moale). În general, producătorii dau şi un dozaj orientativ de lichid necesar pentru fiecare kilogram de mix, de aceea avem o bază de unde să pornim.

Omogenizarea se face treptat

Omogenizarea se face treptat

Dar dacă, după ce am adăugat mixul, coca încă nu e destul de tare? În cazul acesta o soluţie este să mai punem mix până aluatul ajunge la consistenţa dorită. Mai există cazul în care nu mai avem la dispoziţie mix.

Soluția de compromis în această situaţie e să lăsăm coca mai mult timp într-o pungă, eventual la rece (în frigider) şi aplatizată. În felul acesta, mixul va avea suficient timp să tragă lichidele şi să se mai întarească pasta.

Oricum, recomand ca, după ce coca este gata, să fie pastrată 15 – 30 minute într-o pungă. O altă soluţie care ar putea funcţiona e să scoatem cârnaţii chiar dacă coca este prea moale şi să-i lăsăm la uscat câteva minute.

Atenţie însă cât timp rămân cârnaţii nerulaţi, deoarece pot face crustă la exterior (să se usuce prea tare) şi nu vor mai putea fi rulaţi (boiliesurile nu vor mai fi rotunde, ci “perniţe”).

Malaxorul ajuta la omogenizare

Malaxorul ajuta la omogenizare

Mai există riscul ca, din cauza lipsei de experienţă cu mixul respectiv, sau din orice alte motive, să punem o cantitate prea mare de mix, astfel că, după ce aluatul va sta înca vreo câteva minute, va rezulta o cocă prea tare, ce va fi greu de rulat, iar cârnaţii vor ieşii foarte greu din pistol, chiar dacă este unul cu aer comprimat.

Soluţia (aş zice tot de compromis) e să mai înmuiem puţin coca, cu un pic de lichid pentru boilies amestecat cu “lapte de porumb” şi apă, sau cu ou, apoi să frământăm iarăşi pasta.

Ajunşi în faza de rulat propriu zis, pot apărea următoarele inconveniente:

1) boiliesurile ies ovale

2) boiliesurile ies cu “şanţ” pe mijloc

3) boiliesurile ies “perniţe” (nu se rulează)

Situaţia 1 – cauza: “duza” (capul) pistolului are un diametru prea mare faţă de masa de rulat. Remedierea situaţie se face înlocuind “duza” cu una potrivită (diametrul corespunde cu cel al mesei de rulat). Din cauză că “duza” este prea mare, boiliesurile pot avea şi gaură în mijloc.

Coca trebuie sa fie ferma, nelipicioasa

Coca trebuie sa fie ferma, nelipicioasa

Situaţia 2 – cauza: “duza” pistolului are un diametru prea mic faţă de masa de rulat.În acest caz tăiem puţin din duză până ajungem la diametrul corect, având ca rezultat bile perfect rotunde.

Situaţia 3 – cauzele pot fi mai multe. Una dintre ele am amintit-o mai devreme, când cârnaţii sunt prea uscaţi şi masa de rulat nu poate să-i mai învârtă. O alta cauză ar putea fi datorată faptului că masa de rulat este prea uleioasă şi atunci cârnaţii “alunecă” pe suprafaţa ei, fără să se rotească şi să se transforme în bile.

Pentru că am ajuns la ulei, trebuie precizat că ajută în general la rularea bilelor, însă nu trebuie exagerat cu acesta.

Câţiva mililitri de ulei (vegetal sau animal) din partea lichidă sunt benefici la rulare, pe lângă rolul de atractant din bilă. Pe lângă asta uleiurile se folosesc şi în piscicultură la fabricarea furajelor, având un rol energetic foarte bun. Pâna acum am discutat probleme ce se aplică atât boiliesurilor tari cât şi solubilelor.

Acum să luăm pe rând fiecare tip şi să vedem ce impedimente pot apărea.

Solubilele sunt în general mai greu de rulat datorită în primul rând lichidului ce stă la baza lor, “laptele de porumb”. Ştiu că sunt pescari care îşi rulează solubilele utilizând ouă şi nu le mai fierb, însă după părerea mea nu este un lucru tocmai bun.

Oul în stare crudă pus în boiliesuri nefierte are o groază de dezavantaje, singurul avantaj fiind uşurinţa la rulare. Dacă chiar se vrea, se poate pune un ou la un kilogram de mix, pe lângă “lapte de porumb”, deşi eu procedez exact invers, adică la boiliesurile fierte înlocuiesc 1-2 ouă cu lapte de porumb.

Exemplu: 5 ouă + 60 ml lapte de porumb la 1 kg de mix. Acest lucru are ca efect obţinerea unor boiliesuri tari, dar care se “exfoliază” în apă, având un răspuns mai rapid din partea peştelui.

Uscarea se face in site sau ladite pentru fructe

Uscarea se face in site sau ladite pentru fructe

Proporţia de lapte de porumb şi apă poate fi variabilă, în general se foloseşte 1/1 (o parte apa, o parte lapte de porumb). Asta depinde şi de cât de vâscos este laptele de porumb. Se poate jongla cu această proporţie, pentru a face solubile cu o dizolvare mai rapidă (sau mai lentă).

Dacă punem o doză mai mare de lapte, solubilitatea bilelor va fi mai lentă şi uscarea lor va dura mai mult, însă boiliesurile vor rămâne “crude” mai mult timp. Dacă e apă în cantitate mai mare, boiliesurile se vor “topi” mai repede, dar există riscul să se ruleze mai greu (sau foarte greu).

La solubile se mai poate întâmpla să iasă cu gaură la mijloc sau chiar să se “rupă” la rulare. Cauza poate fi o cocă prea tare. Poate fi remediată situaţia dacă folosim puţin ulei pe masa de rulat, asta în caz că nu e prea întărită pasta, în caz contrar trebuie să mai înmuiem aluatul.

Boiliesurile fierte au avantajul că, datorită ouălor folosite în compoziţia lor, se rulează mai uşor. Una din problemele cele mai frecvente cu acest tip de bile este că se crapă atunci când stau la uscat. Acest lucru se datorează faptului că pasta a fost prea tare sau uscată atunci când s-au rulat bilele (înainte de fiebere).

O altă cauză poate fi rularea în mâna a boiliesurilor. Dacă faceti cantităţi mici şi nu folosiţi o masă de rulat, ci rotunjiţi bila cu mâna, ceasta are toate şansele să crape după ce se usucă. Alte cauze: uscarea forţată (cu ventilator) sau pur şi simplu natura mixului.

Pentru a evita crăpatul după fierbere, facem coca de boilies puţin mai moale, acest lucru însă poate avea alte dezavantaje: bilele se lipesc între ele după rulare (şi înainte de fiebere) sau se zdrobesc în sita unde le fierbem, sau se imprimă sita pe bilă, sau se deformează (în special dacă le fiebem la abur).

Ca să evităm acest lucru, după ce am rulat bilele, le lăsăm câteva ore la uscat pe site (sau lădiţe de fructe) şi abia apoi le fierbem (după ce deja s-au uscat puţin). Operaţiunea asta se poate face de pe o zi pe alta, azi rulăm şi mâine fiebem.

Boiliesuri perfecte

Boiliesuri perfecte

Atenţie de asemenea la cantitatea de bile fierte într-o tură, dacă punem prea multe în sita de fierbere, poate încetini mult clocotirea apei şi boiliesurile nu se vor “pătrunde” bine.

De asemenea, fierberea nu va fi uniformă, existând bile nefierte (când sunt puse la uscat cele pătrunse bine se vor întării şi usca, pe când celelalte vor fi moi).

Uscarea boiliesurilor este şi ea importantă, cel mai bine se vor usca în locuri ventilate, fără umezeală şi fără raze solare direct pe ele, la o temperatură peste 10 – 15 grade.

Lădiţele de fructe, site din plasă metalică sau pentru insecte pot fi câteva mijloace folosite la uscare, cu condiţia să fie clădite în aşa fel încât aerul să pătrundă bine şi la sitele de la mijloc. Uscarea durează 3 – 5 zile pentru bile fierte şi până la două săptămâni pentru solubile (în funcţie de condiţiile de uscare).

După uscare, boiliesurile se pot păstra în găleţi cu capac închise ermetic, sau în cutii de plastic (la fel, închise ermetic). În acest fel se evită ( sau măcar se încetineşte) procesul de deshidratare excesivă, având ca rezultat întărirea şi uşurarea bilei.

VN:F [1.9.10_1130]
Rating: 0 (din 0 voturi)

 Printeaza acest articol

Tags: , , , , , ,

Nu exista articole similare.

Adauga un comentariu

Loading...


Loading...