Bibani finali

După ce în anii anteriori s-a dovedit a fi cea mai prolifică pistă din cadrul CNS-TAVP, Rogojeştiul nu putea lipsi nici în 2009 din calendarul competiţional intern. Şi, ca un bonus pentru rezultatele din 2007 şi 2008, i s-a acordat „onoarea“ de a găzdui etapa finală a turneului din 2009, cea care urma să stabilească ierarhiile finale, noul campion şi lotul naţional pentru 2010. La Rogojeşti, cu sacul

Numai că un vechi proverb românesc spune că „La pomul lăudat să nu te duci cu sacul“, iar concurenţii prezenţi pentru antrenamente în număr foarte mare au înţeles mai bine ca oricând ce vrea să spună acest proverb. Faţă de anii anteriori, când Rogojeştiul excela atât la capitolul număr de capturi, cât şi la dimensiune, anul acesta marea majoritate a bibanilor care ajungeau în cârlige nici măcar nu se apropiau de lungimea de punctare de 15 cm.

Puţin şi rar
A existat, din partea clubului Aquamania, ai cărui membrii au fost şi ei prezenţi câteva zile la antrenamente, propunerea coborârii dimensiunii de punctare la 13cm, dar ea a fost puternic contestată de majoritatea cluburilor implicate şi a rămas la stadiul de propunere. De asemenea, au existat mai multe variante de resectorizare, până la urmă având câştig de cauză cea propusă chiar de către organizatorii de la Bucovina Spinning Club.

Tabăra a fost aşezată de această dată pe malul opus locului tradiţional de campare, însă din cauza nivelului scăzut al apei, accesul la bărci a fost destul de greoi, lăsând loc numeroaselor discuţii privind oportunitatea investirii în câteva pontoane care să faciliteze îmbarcarea şi debarcarea concurenţilor, fără a fi nevoie să te lupţi cu noroiul de la mal. Din cauza secetei din acest an, am avut această problemă la majoritatea etapelor din 2009.

Antrenamentele desfăşurate în preziua concursului în afara zonei de concurs au risipit oarecum temerile că vom avea un concurs cu foarte puţine capturi, majoritatea concurenţilor reuşind să aducă la barcă măcar câţiva bibani de măsură.
MANŞA 1
Începută odată cu ivirea zorilor, manşa întâi avea să demonstreze că temerile privind numărul de capturi nu au fost neîntemeiate, ci doar puţin exagerate. În total s-au prins 170 de bibani punctabili şi probabil încă o mie şi ceva de bibani nepunctabili, raportul între numărul de capturi şi numărul de bibani punctabili fiind undeva între 5 şi 10 la 1. În această manşă, Lucian Constantin – CPR reuşeşte şi recordul de manşă al concursului cu 25 de bibani punctabili şi 446 de puncte, având şi un moral excelent în lupta pentru titlul de campion naţional cu Ion Dumitru – Paco ST, care reuşise şi el să-şi câştige sectorul. Aşadar o luptă cap la cap pentru un singur titlu de campion.

GRUPA 1
Dumitru Ion 8 166
Spiac Adrian 8 133
Lazea Sorin 6 108
Trestian Paul 6 100
Moldovan Sorin 3 72

GRUPA 2
Constantin Lucian 25 446
Dragotă Cristian 15 255
German Petre 11 221
Bunghez Cristian 10 165
Someşan Doru 6 110

GRUPA 3
Arif Aurelian 7 170
Coroiu Octavian 4 81
Vlaşin Horea 3 80
German Eugen 2 50
Mihuţă Răzvan 2 40

MANŞA 2
Manşa a doua s-a remarcat prin discrepanţa foarte mare dintre numărul de capturi din sectorul dinspre coada lacului, cu apă mai mică şi vegetaţie abundentă, şi celelalte două sectoare, cu apă mai adâncă, cu structuri, necesitând un pescuit cu jiguri mai grele şi cu echipamente mai puternice. Remarcam aşadar preferinţa bibanilor pentru apa mai mică şi pentru zonele cu vegetaţie acvatică dezvoltată. Probabil acesta a fost motivul care a născut discuţii privind sectorizarea. În realitate este foarte greu de prevăzut exact ce se întâmplă în perioada concursului, anul trecut lucrurile stând exact invers: bibanii mici şi foarte mici erau în apa mică, iar bibanii mari în zonele cu apă adâncă şi structuri. Lupta pentru primul loc al clasamentului general se înteţeşte, principalii doi candidaţi mergând şi în această manşă în paralel, chiar dacă în sectoare diferite, acumulând fiecare câte 8,5 puncte: Paco cu un biban de 17cm, iar Lucian cu unul de 15cm. De remarcat că este manşa cu cei mai mulţi bibani punctabili – 188, din care peste 150 în sectorul 1.

GRUPA 1
Trestian Paul 6 151
Lazea Sorin 3 67
Andronic Laurenţiu 3 59
Predescu Mihai 2 42
Bondrea Ştefan 2 38

GRUPA 2
Boanţă Robert 3 66
Teodorescu Mircea 2 30
Judet Gabriel 1 28
Livadaru Marius 1 18
Avram Adelin 1 17
German Petre 1 17
Albu Cristian 1 17

GRUPA 2
Spiac Alexandu 22 417
Coroiu Octavian 22 382
Cozma Eugen 19 364
German Eugen 15 284
Dănilă Marius 14 250

MANŞA 3
Situaţia din primele două manşe se schimbă în manşa a treia, numărul de capturi fiind oarecum constant în cele trei sectoare. Lucian Constantin nu reuşeşte să menţină ritmul în acest final de concurs şi cu o „gherlă“ de zile mari îşi compromite practic şansele la titlu. Este momentul în care Robert Boanţă – WSB, câştigătorul sectorului 3, începe să spere într-un rezultat slab al lui Paco şi într-o confirmare a faptului că atunci „când doi se ceartă, al treilea câştigă“. Revenirea concurenţilor din sectorul 1, cel mai îndepărtat de locul de campare, risipeşte însă toate îndoielile: Paco reuşeşte să câştige manşa şi implicit titlul de Campion Naţional 2009.

GRUPA 1
Dumitru Ion 8 168
Cojocaru Constantin 7 139
Moldovan Sorin 6 91
Iercosan Dan 5 89
Ristivan Ovidiu 5 80

GRUPA 2
Boanţă Robert 8 124
Hanzer Paul 4 99
Judet Gabriel 3 47
Someşan Doru 2 40
Parascanu Ovidiu 2 32

GRUPA 3
Buzatu Sabin 6 110
Arif Aurelian 6 90
Vlaşin Horea 3 61
Mihuţă Răzvan 3 59
Spiac Alexandu 3 55

Nu aduce locul ce aduce norocul
A fost aşadar o luptă extrem de interesantă şi echilibrată până în ultimele momente ale concursului. În paralel cu lupta pentru titlul de Campion Naţional 2009, Horea Vlaşin îşi juca şi el şansele de a intra pe ultima sută de metri între primii 5 clasaţi. Deşi anticipam că acest lucru este foarte puţin probabil, Laurenţiu Andronic – Aquamania nu reuşeşte să se adapteze pistei de la Rogojeşti şi, cu o clasare slabă – locul 32, îi dă lui Horea şansa de a urca pe locul 5 în clasamentul general, cu cele 16 puncte acumulate în această ultimă etapă. Este un loc meritat, după trei ani în care a avut mereu clasări foarte bune, dar neşansa sau lipsa de inspiraţie l-au ţinut în afara primelor 5 locuri.

Concursul a semănat foarte mult cu cel de la Aleşd din urmă cu doi ani, concurenţii fiind nevoiţi să parcurgă, pe rând, trei sectoare complet diferite unul de celălalt, care necesitau abordări diferite. De la pescuit pe apă mică printre plante, în sectorul 1, zone cu structuri şi praguri foarte proeminente, cu variaţii foarte mari ale adâncimii apei în sectorul 3 şi o apă adâncă şi fără structuri spectaculoase, doar cu ceva platouri cu apă mai puţin adâncă în sectorul 2. Una peste alta, a fost un concurs greu, dar reuşit.

Punctare fără supărare
Organizarea băieţilor de la Bucovina Spinning Club, ajutaţi şi de colegii de la CPS Drill a fost foarte bună, nefiind nimeni care să se plângă de niciun aspect legat de organizare. Singurul minus pe care l-am remarcat a fost ideea neinspirată a balizării cu baloane, care până la începerea primei manşe de sâmbătă dispăruseră într-o proporţie destul de mare. Arbitrajul celor de la APS a fost foarte bun, arbitrii fiind probabil singurii care nu au dus dorul sutelor de capturi din anii anteriori.

În clasamentul final al concursului de la Rogojeşti, pe primele cinci locuri îi avem, în ordine, pe: Robert Boanţă, Ion Dumitru, Paul Trestian – Cozma FC – aflat la prima performanţă majoră, pentru care merită felicitări; Sorin Lazea – Abrevis şi Eugen Berti German – CPS Drill.

Rogojeştiul pare să aibă resurse, însă declinul este evident. Am auzit mai mulţi concurenţi manifestându-şi speranţa că la anul să fie scos de pe lista pistelor din turneu. Nu sunt convins că este soluţia corectă, o împărţire oarecum uniformă a etapelor pe zone geografice fiind poate mai importantă decât sacii plini cu bibani. Se discută foarte mult şi aprins, cu argumente şi contraargumente despre trecerea la sistemul „american“ de punctare cu cele mai mari 5 sau 10 capturi. Probabil că ar merita încercat şi acest sistem, el aducând un plus de spectaculozitate prin măsurătorile efectuate la mal şi un plus de şanse de supravieţuire pentru peşti. Am remarcat în acest an nivelul foarte ridicat de performanţă sportivă la care au ajuns mulţi dintre concurenţii care în anii precedenţi veneau la concursuri în postura de victime sigure. Cel mai bun exemplu privind echilibrul în care se desfăşoară acum concursurile este faptul că Mircea Ciobanu, câştigătorul detaşat al concursului anterior, de la Mânjeşti, nu a reuşit să aducă la barcă niciun biban punctabil la Rogojeşti.

Mulţi, dar buni
Vreau să menţionez apariţia unui nou nucleu de spinning, în Braşov, unde mai mulţi pescari de răpitori s-au organizat într-un nou club, Braşov Spinning Team. Doi membri ai acestui club au fost prezenţi pe pista de la Rogojeşti şi şi-au manifestat intenţia de a participa, alături de alţi câţiva colegi de-ai lor în ediţia din 2010 a Turneului Aventuri la pescuit. Problema este că în sistemul actual, cu număr limitat de locuri şi cu prioritate la înscrieri conform clasamentului din anul anterior, este mică probabilitatea ca ei să poată participa încă de la primele etape în cazul în care actualul sistem se păstrează. Este un motiv în plus pentru a încerca o nouă formulă competiţională. Este un subiect pe marginea căruia se discută mult în aceste zile, iar împărţirea în două grupe pare să aibă din ce în ce mai mulţi adepţi, ei înţelegând că actualul sistem este depăşit.

A fost un an în care au existat foarte multe nemulţumiri ale concurenţilor legate de pistele de concurs, de sectorizări, de perioadele în care au fost programate etapele. Per total însă condiţiile au fost aceleaşi pentru toată lumea, iar cei care au reuşit să se adapteze mai bine au câştigat, şi pentru asta merită toate felicitările: Ion Paco Dumitru – campion naţional, Robert Boanţă, Constantin Lucian, Sabin Buzatu şi Horea Vlaşin sunt, în această ordine, primii cinci pescari de spinning din România în anul 2009.
Sponsor unic: ARROW International

Locul I - lansetă Daiwa Steez SVF Compile-X 681MLFS + mulinetă Daiwa Certate 2000
Locul II - lansetă Daiwa Steez SVF Graphite 701MLFSA + mulinetă Daiwa Airity 2500
Locul III - lansetă Daiwa Mike Iaconelli Signature 681MXS + mulinetă Daiwa Advantage 1500
Menţiune I şi II - lansetă Team Daiwa Tierra 602MHFS + mulinetă Daiwa Exceler Plus 1500 - pentru fiecare menţiune
Cea mai mare captură - lansetă Daiwa Steez SVF Graphite 701MLFSA

Au fost oferite şi premii de participare tuturor participanţilor, valoarea totală a premiilor fiind de 9000 Lei.


Locul 1 - Robert Boanţă - club WSB
Echipament:
Lansete Megabass Kirisame
Megabass Hedgehog
Mulinete Shinamo Twin Power 2000 şi 1000
Fir textil Power Pro 6 lb
Năluci grub relax verde cu sclipici
Ultima etapă de la Rogojeşti a fost surpriza pentru mine, reuşind ca la final să câştig etapa în ciuda faptului că nu mă antrenasem deloc anul acesta pe aceste ape. Aflasem de la colegii mei de club (WSB) că se prinde biban puţin şi foarte mic, fapt pentru care am decis să abordez cât mai multe locuri în timpul manşelor.
În prima manşă am reuşit să capturez numai 4 peşti punctabili ocupând doar locul 8. Prezentările fine cu jiguri uşoare şi năluci soft nu au adus rezultatele aşteptate de mine.
În manşa a doua, schimbând sectorul, am hotărât să schimb şi strategia, dar şi topologia locurilor de pescuit. Am pescuit pe praguri cu sol argilos şi structuri tari. Se pare că această strategie a dat roade şi am reuşit un surprinzător loc unu pe manşă cu trei peşti punctabili.
Manşa a treia mă duce pe sectorul cu cele mai puţine capturi în primele două manşe, lucru care a dus la descurajarea multor concurenţi. M-am înarmat cu răbdare ştiind că trebuie să punctez obligatoriu dacă voiam să prind lotul naţional. Primii peşti au venit destul de repede, dar în mod evident erau nepunctabili. Am insistat pe locuri şi după 2 ore, am reuşit o serie de 5 peşti punctabili lucru care a dus la deblocarea pshihică în care mă aflam. Până la finalul manşei am mai reuşit să punctez cu încă 3 peşti şi cu un total de 8 peşti punctabili am urcat din nou pe locul 1 în manşă.
Finalul concursului mă aduce pe locul unu şi surprinzător urc pe locul 2 la general. Obiectivul anului fusese atins... un loc în primii 5.


Locul 2 - Ion Dumitru – Paco Spinning Club
Echipament:
Lansete: Cabelas XML
Mulinete: Shimano Stella 1000
Fire monofilament 0.14 si textil 6lbs
Năluci: năluci soft 1,5-4cm
După concursul mai slab de la Mânjeşti, o clasare bună la Rogojeşti era esenţială pentru mine în lupta pentru primele locuri ale Campionatului din 2009. Am fost la antrenamente, am încercat să „citesc“ cât mai bine locurile pe care urma să pescuiesc în concurs… practic, am făcut tot ce depindea de mine pentru a reuşi un rezultat bun.
În primele două manşe am mers, practic, cap la cap cu Gyorg, principalul meu adversar în lupta pentru locul întâi. În prima manşă am câştigat sectorul din care făceam parte, la fel ca şi el. În manşa a doua am reuşit să prind un singur peşte şi 8,5 puncte pe manşă, şi îmi făceam probleme privind rezultatele din celelalte grupe. Din fericire pentru mine, nici Gyorg nu a reuşit să obţină decât tot 8,5 puncte, iar după prima zi, eram practic la egalitate.
În ultima manşă, am reuşit să-mi câştig din nou grupa, şi acest rezultat m-a propulsat pe locul al doilea la finalul concursului. Principalul meu adversar nu a reuşit să puncteze în această ultimă manşă, căzând foarte multe locuri în clasamentul de etapă şi prilejuindu-mi câştigarea titlului de campion naţional în 2009.
Per total, un concurs mult mai greu decât cele de la Rogojeşti din anii anteriori, dar un concurs în care, una peste alta, s-a prins destul de mult peşte.
A fost un an foarte greu, cu concursuri în care s-a prins foarte puţin peşte, dar din punctul meu de vedere, a fost un an extrem de reuşit, în care pe lângă titlul câştigat, am avut şi bucuria de a-i avea mereu alături pe colegii mei de la PacoST.


Locul 3 - Paul Trestian – Cozma Fishing Club
Echipament:
Lanseta: Mitchell Privilege UL 2-6g
Mulineta: Shimano Aerlex c3000
Fire: fir textil Stroft 6lbs
Năluci: softuri Slider
Ultima etapă. Un an în care m-au încântat atmosfera şi emoţia de a fi pentru prima dată alături de cei mai buni pescari de spinning din ţară. În prima manşă am intrat încrezător că o să prind peşti foarte repede… şi mulţi dacă se poate, dar după 2 ore, apa mi se părea goală. M-am mutat foarte mult, am abordat diferite stiluri, dar nimic. La un momment dat, am dat de un loc în care am reuşit să prind 5 peşti în 7 sau 8 lanseuri. Pe final de manşă, am mai prins încă unul. Şi aşa am ajuns pe locul 4 în prima manşă. De manşa a doua mă temeam cel mai tare, deoarece eram în sectorul în care se dăduseră cele mai multe blancuri. Am schimbat loc după loc, dar nu am reuşit să prind nimic. Nici măcar nu am avut vreun atac. La un moment dat, am găsit o zonă cu peşti şi am reuşit să punctez de 6 ori, 2 dintre peşti fiind de peste 30 cm. Am rămas uluit când, la mal, am constatat că eram pe locul 1 în manşă. În manşa a 3-a am avut ghinion încă de la start. Mi s-a rupt o vâslă, iar bateria la motor era pe terminate. De-abia am reuşit să ajung pe un loc pe care am stat aproape toată manşa. Am plecat spre Rogojeşti cu entuziasm şi m-am întors cu lacrimi în ochi. Primul meu podium!