Noua lege a pescuitului

După mai mult de un şi jumătate de la apariţia Ordonanţei de Urgenţă 23, din martie 2008, privind pescuitul şi acvacultura, şi aproape tot atâtea luni de discuţii şi amendamente, noua lege a pescuitului şi acvaculturii, 317 pe numele de botez, a fost promulgată de preşedinte şi a fost publicată în Monitorul Oficial. Ca o primă concluzie pentru pescarii sportivi, trebuie precizat că deşi legea aprobă OUG 23, din punct de vedere al pescuitului sportiv, diferenţele sunt totale. Adică forma OUG a fost modificată în noua lege astfel încât organizarea pescuitului sportiv s-a schimbat complet. Defuncta ordonanţă statua posibilitatea pescarului sportiv de a cumpăra un permis de pescuit sportiv direct de la administratorul peştelui din bazinele piscicole naturale, ANPA, astfel încât asociaţiile de pescari sportivi rămâneau în afara jocului. Şi cum jocul are o miză foarte mare, acestea au făcut un lobby susţinut pentru ca situaţia să se schimbe. Evident pescarii neînregimentaţi, care preferau să ia permis direct de la ANPA, nefiind organizaţi, nu au avut cum să contrabalanseze această influenţă şi au pierdut această posibilitate.

Nu spunem că gestionarea pescuitului sportiv prin asociaţii este o treabă rea, întrucât se practică cu rezultate bune în multe ţări comunitare şi ar putea, în anumite condiţii, creşte calitatea populaţiilor piscicole şi reduce braconajul apocaliptic. Din păcate nu se va putea întâmpla asta dintr-un motiv foarte simplu. Deşi se certifică faptul că pe o zonă de pescuit sportiv se eliberează doar o autorizaţie de pescuit sportiv, deci apare o concesionare a exploatării resurselor prin pescuit sportiv, se instituie reciprocitatea obligatorie pentru toate zonele concesionate de asociaţiile de pescari sportivi. Aşadar o asociaţie care se preocupă de calitatea apelor sale nu va putea opri sau condiţiona accesul la pescuit din partea membrilor altor asociaţii care nu fac nimic pentru apele preluate. Probabil poate doar să le impună nişte condiţii mai stricte de pescuit, pe care mai rămâne să poată să le facă şi respectate. Aşadar nu se intenţionează realizarea unei concurenţe benefice între asociaţii care să cearnă grâul de neghină, ci doar o nouă înregimentare a pescarilor sportivi, care sunt obligaţi să cotizeze la asociaţii pentru statutul de pescar sportiv şi accesul la resursa piscicolă. Ce rost are ca o asociaţie să bage bani în apele concesionate atâta timp cât orice membru al unei alte asociaţii poate pescui acolo? Pentru că e greu de crezut că ANPA va putea să controleze respectarea contractelor de concesiune, şi este şi mai greu de crezut că o să asistăm la anulări de contracte. Rămâne de văzut prin ce criterii se vor selecta câştigătorii concesiunilor în zonele unde asociaţiile vechi concurează cu cele înfiinţate în ultimii ani.

Un punct bun al legii este prevederea conform căreia ANPA preia, de la ADS contractele realizate de defuncta CNAFP, precum şi cele încheiate de Apele Române şi Hidroelectrica care au ca obiect exploatarea, administrarea sau gestionarea resurselor acvatice vii. Totodată ANPA cedează Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“ administrarea resurselor acvatice vii din Deltă. Legea are o prevedere cu dedicaţie şi pentru Romsilva, întrucât ANPA poate delega prin protocol administrarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale altor instituţii publice ale statului.