Crapi cu buze reci

Abordarea unui lac necunoscut rămâne, indiscutabil, una dintre cele mai interesante provocări ale unui pescar de crap. La jumătatea lunii noiembrie, am petrecut o săptămână în Ungaria, pe o balastieră, în căutarea exemplarelor capitale. Primii fulgi de zăpadă ne-au prins acolo. Ecsed este o balastieră cu o suprafaţă de 35 de hectare situată la 80 de kilometri de Budapesta. Am ajuns acolo cu ajutorul lui Radu Morar, un prieten pescar cu dublă cetăţenie româno- maghiară, căruia vreau să-i mulţumesc încă de la început pentru că ne-a dat ocazia să pescuim pe un lac atât de frumos.
Balastiera are nouă locuri de pe care se poate pescui, iar noi am avut rezervat pontonul IV. Am plecat în Ungaria împreună cu Vlăduţ Mateianu, Cristi Mitrea şi Coco Popescu. Primul contact cu lacul a fost izbitor pentru noi; apa era de o limpezime pe care nu o mai văzusem niciodată. Am aflat de la administrator că vizibilitatea este atât de bună, încât se pot observa obstacole sau peşti şi la zece metri adâncime! Decorul era, de asemenea, superb, lacul fiind înconjurat de pomi crescuţi pe maluri foarte abrute şi scufundaţi parţial sau total în apă. În fine, pontoanele plutitoare, fără a avea legătură directă cu malurile, erau, la rândul lor, o premieră pentru noi. Totul era curat şi îngrijit. O fotografie cu o “salontă” de 27 de kilograme, prinsă de un pescar englez cu două săptămâni în urmă, ne-a făcut să uităm imediat de oboseala acumulată în cele zece ore petrecute pe drum. Am închiriat repede două bărci echipate cu motoare electrice şi am plecat pe pontonul nostru. Căbănuţa de lemn construită pe acesta s-a dovedit destul de încăpătoare pentru patru suflete, iar soba catalitică pentru care am cărat din Romania două butelii mari ne-a asigurat un confort acceptabil pe toata durata şederii. Pentru că nopţile au fost foarte friguroase.
STRATEGIA
Am fost avertizaţi de administratorul lacului că în faţa pontonului IV se afla zona cu cea mai adâncă apă de pe tot lacul. Într-adevăr, am văzut pe sonar 27 de metri şi ne-am făcut cruce. Coco a emis imediat teoria că la fel te îneci şi la 4 metri şi la 27, însă, cu toate că l-am aprobat în unanimitate, n-am putut scăpa de senzaţia de anxietate pe care o încerci atunci când te afli într-o bărcuţă şi sub tine apa are adâncimea unui bloc de zece etaje. Am hotărât să pescuim în trei zone: în stânga pontonului, în dreapta sa (pe lângă maluri) şi departe în larg, pe un platou în mijlocul lacului. Părţile laterale ne-au părut de la început foarte tentante. În stânga pontonului, într-un mic golfuleţ, apa avea 15-18 metri adâncime, iar copacii scufundaţi îşi făceau vizibile vârfurile coroanelor chiar şi cu ochiul liber. Am realizat că va fi foarte greu de scos peştele din acea zonă, însă am hotărât să riscăm deoarece Cristi a decretat pe loc: ”Dacă aş fi crap, aici aş sta!” Poate o să vă miraţi de faptul că am decis să punem două lansete la 18 metri adâncime, însă ştiam de anul trecut, de la Campionatul Mondial desfăşurat în Belgia, ca în lacurile cu adâncimi foarte mari crapul coboară şi atât de mult pentru a se hrăni. Pe partea dreaptă a pontonului am descoperit o zonă tentantă la rândul ei, unde la o adâncime de 7,5 metri, pe fund, am găsit ici-colo buturugi şi crăci de copac. Aici am montat patru lansete, două riscant, la graniţa cu obstacolele, şi celelalte pe “liber”. În fine, cea mai interesantă provocare a constituit-o explorarea părţii frontale a pontonului nostru. De la 13 metri apa se adâncea treptat până la 27, unde exista o groapă cam de dimensiunea unui teren de fotbal. Dupa ce depăşeai groapa cu pricina, adâncimea scădea destul de brusc, iar panta se termina pe o bordura lată de 5 metri. Acolo existau structuri nu foarte proeminente, probabil buturugi, iar apa avea 15 metri adâncime. Mergând mai în larg, urma un prag ca un perete vertical şi ajungeai pe un platou cu apă adâncă de 7 metri unde era plin de copaci. Aici am văzut singurii peşti mari lipiţi de fundul apei. În restul zonelor descrise mai sus am găsit peştii la 2-3 metri de fund sau mai sus. Am spus peşti mari, deoarece sonarul Humminbird pe care l-am avut la noi arăta trei dimensiuni de peşti, mici, mijlocii şi mari, precum şi adâncimea la care se află aceştia. Atenţie, nu toţi peştii pe care îi vedeţi pe ecranul sonarului este obligatoriu să fie crapi, chiar dacă îi veţi localiza pe fund. De asemenea, chiar dacă sunt crapi (şi sunt şanse mari să fie aşa), nu este obligatoriu ca ei să se şi hrănească în locul în care apar pe sonar. Sonarul, în pescuitul crapului, ne ajută să aflăm relieful submers, agăţăturile şi adâncimile. Atât. Am plantat ultimele trei lansete la 15 metri adâncime, pe bordura despre care am vorbit. Personal mi s-a părut zona unde urma să avem cel mai mare număr de trăsături, iar şansele de a aduce crapul în barcă erau mult mai mari decât în cazul lansetelor plantate lângă ponton. Nu a fost deloc aşa, aici nu am avut nici o prezentare. După 48 de ore am mutat monturile pe platoul situat 8 metri mai sus, poziţionat chiar în mijlocul lacului, unde am prins în ultima noapte trei bucăţi.
NADĂ şi ECHIPAMENT
Nu cu mult timp înainte de expediţia în Ungaria am fost vizitat la magazin de Simon Crow şi Rob Hughes. În cunoştinţă de cauză, englezii, atunci când au aflat că voi pleca la pescuit în Ungaria, mi-au spus că dacă vreau să prind crap mare la Ecsed în nici un caz să nu folosesc ca nadă pelete sau seminţe, ci numai boilies. În lac există exemplare capitale, dar şi o mulţime de crapi între 5 şi 15 kilograme. Am nădit restrâns, cu două-trei mâini de boilies de 20mm la fiecare lansetă, iar pe firul de păr am folosit bile cu diametrul mai mare (28-30mm) în speranţa că vom selecta crapii. Am făcut, de asemenea, şi două paturi de nadă mai consistente, care nu au avut deloc succes. Boiliesurile le-am făcut la Bucureşti, pentru apa rece: mix-ul a fost o combinaţie SBS şi Solar (Squid&Octopus – Fish Force Five – Red Herring), iar partea lichidă a fost compusă din Whisky Link, Amino PPC şi Atract Natural, în care am dizolvat betaina şi extract de GLM. Aroma pe care am folosit-o a fost o combinaţie Squid&Octopus şi Cranberry EA.
Dacă toate ingredientele de mai sus sunt SBS (sunt un fan declarat al acestei firme), bomboana pe colivă a constituit-o uleiul esenţial de piper negru de la Nutrabaits, ingredient de care nu mă despart atunci când pescuiesc în apă rece. La bilele pregătite pentru cârlig am adăugat o pudră specială care le întăreşte foarte mult, deoarece eram avertizaţi de pericolul pe care îl prezintă somnul pitic. Dacă boiliesul de pe firul de păr nu este suficient de tare, somnul pitic roade din el până când nu mai rămâne nimic, deseori fără ca senzorul să facă măcar un bip.
Am folosit cârlige mari, nr 2 şi 1, de la Gamakatsu şi Korda, legate cu Mantis (25 lb.) şi Quiksilver (35 lb.) de la Kryston. Plumbii au fost Carp System, in-line, 120 de grame, iar pe fiecare mulinetă am pus câte 25 de metri de înaintaş fluorocarbon P-Line de 0,45 mm. Am dat cu lansete puternice, 3,5 lb, Century SP şi Greys Platium, şi mulinete Shimano Big Baitrunner şi Daiwa Infinity. Cele două staţii Delkim ne-au scos de fiecare dată promt din cabană, uneori şi la temperaturi ce coborau sub zero grade, în lungile nopţi de noiembrie.

ADEVĂRAT SAU FALS. UN FEL DE CONCLUZII.

Să nu pescuieşti după crap mare la mai puţin de 10 metri de copaci scufundaţi. Adevărat!
În zonele în care am plantat riscant, în imediata apropiere a falnicilor plopi de sub apă, am avut 19 prezentări şi am reuşit să scoatem 7 bucăţi. Colac peste pupază, crăcile copacilor erau pline de scoici mici cât o unghie, de genul celor de la Săruleşti, care taie ca briciul. Pe zonele “libere” am avut 4 trăsături şi i-am scos pe toţi.

Dacă apa se răceşte, crapul coboară la apă adâncă. Fals!
Am avut trăsături la 18 metri, dar şi la 7 metri adâncime. Statistic, numărul lor a fost aproape egal. Paradoxal, pe măsură ce apa s-a răcit, peştele a urcat şi s-a hrănit la apă mică, nu la adâncimi mari, cum am fost tentaţi să credem. În ultima noapte am avut trei prezentări, la singurele trei beţe plantate la apa de 6,5 metri, restul lansetelor fiind “moarte”.
Foloseşte pentru cârlig bile de diametru mare, pentru a selecta crapii. Fals!
La bilele de 30 mm am prins bine-merci şi peşti de 7-8 kilograme. Cu toate acestea, tot la un astfel de boilies mare am avut un drill cu un crap foarte mare, pe care într-un final l-am agăţat într-un pom. Deşi sunt convins că avea peste 20 de kilograme, deoarece n-am apucat să-l vedem, teoria cu selectivitatea bilelor mari rămâne în acest caz falsă.

La un astfel de pescuit, nădeşte grupat, pe fiecare lansetă. Adevărat!
Pe cele doua paturi de nadă mai consistente pe care le-am făcut nu am avut nici o trăsătură. Mai mult, într-o zonă în care am avut 4 trăsături, în ultima după amiază am nădit mai tare şi mai extins. Am plantat apoi două lansete, însă până am plecat nu am mai avut nici o prezentare în acel loc. Nădirea indicată s-a dovedit cea grupată, iar în cazul lansetelor aflate în imediata vecinatate a pomilor scufundaşi am aruncat două mâini de boilies deasupra monturii şi câteva “linii” înspre agăţături, pentru a scoate peştele de acolo.

Iarna, când noaptea temperatura atinge sau chiar coboară sub zero grade, crapul se hrăneşte ziua când este soare şi sunt 16-17 grade Celsius. Fals!
Din 24 de trăsături, una singură am avut-o pe lumină, restul înregistrându-se pe timpul nopţii. Cele mai multe prezentări au avut loc între miezul nopţii şi şase dimineaţa, atunci când pe ponton totul era îngheţat.


Dacă lacul are şi ştiucă, fă câteva lanseuri, măcar pentru menţinerea formei. Adevărat!
Într-o după amiază, Cristi şi Coco au plecat cu barca pe partea cealaltă a lacului, acolo unde existau şi pâlcuri de stuf la apa mai mică, să dea la ştiucă. În mai puţin de o oră, au prins o bucată de vreo patru kilograme.

Pescarii români au posibilitatea să ajungă pe acest lac din Ungaria în grupuri organizate. Adevărat!
Împreună cu Vlăduţ Mateianu şi Cristi Mitrea, intenţionăm să organizăm excursii de pescuit pe lacul Ecsed din Ungaria, pentru pescarii care se află la început de drum în pescuitul la crap şi nu numai. Potenţialul excepţional al lacului oferă posibilitatea înţelegerii acestui stil de pescuit, cu toate aspectele lui fundamentale: localizarea cu ajutorul sonarului, nadă, nădirea, poziţionarea monturilor, echipament, prezentarea monturilor, colaborarea între cei doi membri ai unei echipe în cazul pescuitului cu ajutorul bărcii etc.